Chin Japonez

Din antichitate, japonezii au avut o mare pasiune pentru cainii mici. Acesti caini sunt descendentii unor caini crescuti in China sau Coreea in urma cu peste un mileniu. Se pare ca provin din incrucisarea Spanielului Tibetan cu Pechinez. In Japonia, prin selectii severe si atente s-au obtinut exemplare foarte mici, incat puteau fi purtate in maneca chimonolului, foarte apreciate la curtile regale si in casele marilor demntiari. In Europa a fost adus in 1854 de un sef de escadra britanic si oferit in dar reginei Victoria. In Anglia a fost repede apreciat si i s-a fixat si standardul respectiv. De aici s-a raspndit in toata Europa.
Este un caine de talie mica, format patratos, bine echilibrat, placut. Capul este relativ mare, craniul lat si rotunjit in fata, stopul bine pronuntat, botul foarte scurt, puternic, lat, un nas mic, plat. Ochii sunt foarte mari, migdalati, distantati, proeminenti, de culoare inchisa. Urechile  sunt destul de mici, atarnand pe langa cap, departate si acoperite cu par lung. 
Este un caine inteligent, cu o buna memorie, vioi, vesel, jucaus, dornic de atentie, calm, nu prea galagios si uneori incapatanat. Este afectuos, devotat stapanului, se intelege bine cu copiii. Nu are probleme cu alti caini, sau alte animale, dar nu se poate apara daca este atacat de alti caini mult mai mari. Nu latra prea mult si nici nu musca prea usor. Este destul de rezervat fata de straini.